- RELAŢIILE ROMÂNIEI CU STATE DIN ASIA DE SUD ŞI SUD-EST ÎN PERIOADA 1967-2006 (III) -

Dialogul la vârf româno - indonezian a cunoscut pe timpul mandatului meu la Jakarta o consolidare deosebită. Preşedinţii Ion Iliescu şi Megawaţi Soekarnoputri s-au întâlnit în 2002 la  Summitul Dezvoltării Rurale, la Johannesburg, în 2003 la Bucureşti, când un demnitar indonezian a efectuat prima vizită oficială după 1985 (18 ani) în ţara noastră şi în 2004, pe timpul vizitei oficiale de răspuns din partea şefului de stat al ţării noastre. La încheierea misiunii mele diplomatice în Indonezia, preşedintele Susilo Bambang Yudhoyono, în prezent la al doilea mandat prezidenţial din 2009, m-a asigurat că va da curs invitaţiei scrise de a efectua vizita de răspuns la Bucureşti.

 Atât la Bucureşti cât şi la Jakarta, convorbirile oficiale s-au axat pe dimensiunea economică şi crearea cadrului juridic adecvat. 

 La încheierea vizitei de stat în România a preşedintelui Megawaţi Soekarnoputri a fost dată publicităţii  a "Declaratia comună româno - indoneziana”

 Documentul subliniază că în cadrul întâlnirilor au fost examinate îndeaproape evoluţiile din relaţiile tradiţionale prieteneşti dintre cele două ţări şi s-a discutat în detaliu în legătură cu metodele şi căile de consolidare a cooperării bilaterale. 

 Cele două Părţi au convenit să depună eforturi pentru dezvoltarea şi în viitor a relaţiilor lor de cooperare pe multiple planuri în beneficiul celor două state, atât pe baza respectării reciproce a suveranităţii, neamestecului în treburile interne, egalităţii, cât şi pe baza principiilor fundamentale ale drepturilor omului şi democraţiei.

 Cele două Părţi au convenit dezvoltarea relaţiilor bilaterale economice, comerciale şi financiare pe baza interesului reciproc, crearea unui climat economic şi legislativ favorabil activităţilor de investiţii, antreprenoriale şi de afaceri, în vederea circulaţiei produselor,serviciilor şi capitalului. 

 În acest scop, s-a stabilit revigorarea, cu ocazia viitoarei sesiuni a Comisiei Mixte, care a avut loc în Indonezia, a mecanismului deja existent, ca şi posibilitatea stabilirii reprezentanţelor lor pentru promovarea comerţului în capitalele celor două ţări. În scopul completării mecanismului existent, au convenit să promoveze înfiinţarea în cele două ţări a Consiliilor de Afaceri, cu implicarea oamenilor de afaceri şi a sectorului privat.

 În prezenţa celor doi preşedinţi au fost semnate următoarele documente: Memorandum de Înţelegere între Ministerele Afacerilor Externe, Scrisoare de Intenţie privind cooperarea în

 domeniul Ştiinţei şi Tehnologiei între Ministerul Educaţiei şi Cercetării din România şi Ministerul Cercetării şi Tehnologiei din Indonezia, Memorandum de Înţelegere între Centrul Român de Comerţ Exterior şi Agenţia Naţională de Dezvoltare a Exportului, Memorandum de Înţelegere între SC Romelectro SA şi PT PLN (Persero), Memorandum de Înţelegere între Eximbank şi Bank Mandiri şi Memorandum de Înţelegere între SC Uzuc SA şi PT Texmaco.

  Partea indoneziană a salutat progresul înregistrat de România în reformele politice şi economice, precum şi în procesul de integrare europeană şi euroatlantică.

 

 Partea romană a exprimat sprijinul său faţă de unitatea şi integritatea teritorială a Indoneziei şi a apreciat eforturile acesteia pentru cooperarea regională şi globală,precum şi pentru realizarea reformelor politice, economice şi legislative (aceasta a constituit o solicitare expresă din partea delegaţiei indoneziene) 

 

 Documentul comportă o importanţă deosebită, fiind un angajament scris al celor doi preşedinţi privind dezvolatarea viitoare a raporturilor bilaterale dintre ţările lor.

 

 La Jakarta, la încheierea vizitei de stat în Indonezia a preşedintelui României au fost semnate Memorandumul de înţelegere între Ministerul Afacerilor Externe din Indonezia şi Memorandumul de înţelegere între Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii din România şi Ministerul pentru Cooperative din Indonezia.

   În privinţa cooperării economice, convorbirile oficiale cu preşedintele Indoneziei şi cu miniştrii de resort din cabinetul indonezian au confirmat proiectul identificat de amabasada privind construirea centralei electrice ASAM ASAM de 2x50 MW pe cărbune în provincia Kalimantanul de Sud. Existau mai multe proiecte complexe de cooperare, care însă se aflau în faza negocierilor, cu precădere în domeniile energetic, al materialului rulant, al întreprinderilor mici şi mijlocii, al cercetării şi tehnologiei. Partea indoneziană a manifestat interes şi pentru acordarea de către România de asistentă în domeniul petrolului, utilajului petrolier.

 La plecarea de la post, proiectul ASAM ASAM intrase deja în faza asigurării de către oamenii de afaceri a finanţării.

Am renegociat, cu succes, întregul cadru juridic anterior, pentru a-l face compatibil cu cerinţele UE. Astfel, protocolul conţinând amendamentele la Acordul privind protejarea şi promovarea investiţiilor a fost semnat, la Bucureşti, în luna decembrie 2005. Personal, am semnat, la Jakarta, în luna iulie 2006, protocolul conţinând amendamentele la Acordul privind cooperarea economică şi tehnică.

   Pe timpul mandatului meu,au mai fost semnate două acorduri, negociate de subsemnatul la Jakarta şi semnate la Bucureşti:  Memorandum de înţelegere privind cooperarea în justiţie dintre România şi Republica Indonezia (12 aprilie 2006); Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Indonezia privind cooperarea în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate, a terorismului şi a altor tipuri de infracţiuni (10 iulie 2006).

   Partea indoneziană a reacţionat pozitiv la iniţiativa mea de a se reactiva grupurile parlamentare de prietenie, care s-au dovedit a reprezenta un plus important în procesul de consolidare a raporturilor de prietenie, înţelegere şi cooperare dintre România şi Indonezia.

   Cu acelaşi efect, am promovat constituirea Consiliului oamenilor de afaceri indonezieni interesaţi în sprijinirea relaţiilor româno-indoneziene, în asamblul lor, dar în mod particular cooperarea economică.  

   În urma tsunami din 2004, am monitorizat construcţia şi am inaugurat  "Scoala Elementaranr nr. 1 Romania”, construită din contribuţiile directe ale cetăţenilor români, în Singkil, una dintre zonele afectate de acest dezastru natural.

   Această acţiune a fost un sprijin de solidaritate mult mai amplu cu poporul indonezian, faţă de gestul, de asemenea important şi semnificativ, al medicului român Ilarion Mitrea, când, în 1883, a avut loc erupţia catastrofală a vulcanului Krakatoa, care a declanşat şi un tsunami deosebit de puternic. Ilarion Mitrea a intrat de îndată în echipa de voluntari acordând, timp de opt zile, asistentă medicală la peste o mie de răniţi.

   Ilarion Mitrea, originar din Răşinarii Sibiului a venit în Indonezia în vara anului 1870, fiind angajat de guvernul olandez ca medic militar în insulele indoneziene. A revenit în ţară în 1893, la Răşinari, după moartea soţiei sale, indonezianca Vietam-Cadam-Radam. A decedat în 1904.

5.9 Ambasadei României la Jakarta i s-a încredinţat şi misiunea de a superviza spaţiul Timor Leste, cu intenţia de a stabili relaţii diplomatice şi cu această ţara. În anul 2003, am făcut schimb de Note Verbale cu omologul timorez de la Jakarta privind stabilirea de relaţii diplomatice între ţările noastre, la nivel de ambasadă. Partea romană a acţionat  în baza Decretului prezidenţial nr.1027 din 12 decembrie 2002. Din acel moment m-am preocupat şi de relaţiile dintre România şi Timor Leste.

 

5.10           Îndeplinirea misiunilor mele diplomatice a fost facilitată de sprijinul profesional al soţiei, şi ea angajată în MAE, de înţelegerea sa, precum şi de acţiunile organizate, de multe ori, în scopuri de caritate, cu fonduri personale, în calitate de soţie a şefului de misiune. Relev din multitudinea evenimentelor organizate bazarul de la Jakarta, unde au fost dispuse produse româneşti, împreună cu produsele  primite de alte ambasade. Standul România a fost vizitat de preşedintele ţării, doamnă Megawati Soekarnoputri.

  

 

5.11              La încheierea misiunii la Jakarta, fiica mea, Dana Savuica, a organizat la hotelul de cinci stele Borobudur o prezentare de modă a designerului Cătălin Botezatu, urmată de un dineu oferit celor mai apropiaţi prieteni indonezieni şi colegilor din corpul diplomatic. M-a sprijinit şi la inaugurarea şcolii din Singkil.

  

6.  Câteva considerente de perspectivă

 În încheiere, aş dori să subliniez că este abolut evident, fără a fi necesare  demonstraţii sofisticate, că pe continentul asiatic, care se conturează ca unul din pricipalii poli de creştere economică, demografică şi tehnico-ştiinţifică ai lumii,  au loc dezvoltări importante la nivelul fiecărei ţări, precum şi în plan regional. 

 România, individual şi ca membru al UE, se regăseşte, astfel, confruntată cu necesitatea accelerării dezvoltării raporturilor sale cu statele asiatice şi organismele lor regionale. 

 Apartenenţa la UE ar trebui să reprezinte pentru România drept platformă în scopul promovării proiectelor sale politico-diplomatice,economice,militare,culturale şi tehnico-ştiinţifice cu ţările asiatice.

 O asemenea prioritate de politică externă este deopotrivă necesară  şi posibilă de realizat pentru ţara noastră, în condiţiile în care, aşa cum am arătat, România

beneficiază de  raporturi tradiţionale semnificative cu ţările asiatice şi de voinţa politică a acestora de a o accepta drept actor activ în apropierea Asiei de Europa şi a Europei de Asia. Din acest punct de vedere se poate aprecia că în zona asiatică există chiar o expectativă a implicării mai vizibile a României într-o relaţie solidă şi multilaterală cu statele asiatice. Un asemenea avantaj nu ar trebui lăsat să se erodeze. 

 Ca un moment remarcabil din ultimii ani relev sprijinul acordat de ţările membre ASEAN, care au devenit şi co-autori,  rezoluţiei iniţiate de România privind promovarea şi consolidarea democraţiilor. ASEAN a fost reprezentat la evenimentele importante organizate de România pe timpul ultimei preşedinţii a Consiliului de Securitate, în special pe tema cooperării între organizaţiile regionale. Cea de-a treia Conferinţa privind noile democraţii restaurate a avut loc la Bucureşti, în 1997(prima a avut loc în Filipine)

  În momentul actual, Asia reprezintă o piaţă de atracţie în domeniul manufacturier pentru investitorii străini, dar într-un timp foarte scurt aceasta va deveni şi o piaţă de consum  ,ceea ce ar reprezenta  o deschidere mai largă şi o şansa şi pentru oamenii de afaceri români.

Investitorii români sunt încă concentraţi pe piaţa românească, raporturile economice cu ţările asiatice desfăşurându-se mai mult în termenii schimburilor comerciale tradiţionale. Un argument în acest sens îl constitue faptul că balanţa comercială a României este constant pasivă în raporturile cu marea majoritate a ţărilor asiatice. Ca să nu mai vorbim de nivelul schimburilor comerciale cu aceste state, aflat cu mult sub potenţialul conferit de către pieţele asiatice. 

 Din perspectiva poziţionării ţării noastre pe piaţa asiatică trebuie avută în vedere şi necesitatea depăşirii percepţiei dinainte de 1989, existentă pe pieţele externe, protrivit căreia producţia românească livra, cu precădere, produse ale industriei grele, mijloace de transpost şi utilaje agricole, la preţuri acceptabile. În condiţiile actuale, preţurile la produsele româneşti de export se aproprie de cele internaţionale, susţinerea finaciara din partea statului este tot mai dificilă, iar gama exporturilor s-a schimbat şi redus radical. Pentru o companie românească, participarea la licitaţiile din exterior este aproape imposibilă, aceasta nefiind în măsură să asigure garanţia bancară. 

 Însăşi SUA, China, Japonia, Rusia şi ţările europene se regăsesc într-un raport nou cu statele sud-est asiatice vizând sprijinirea formelor comunitare regionale în Asia de est şi sud-est. Pe de altă parte, ţările sud-est asiatice au început să renunţe uşor la rezistenţa vis-a -vis de punctele sensibile, cum ar fi drepturile omului, în raporturile cu UE, dar şi cu SUA.

 Este evident, ca primul secol al noului mileniu aparţine Asiei.

 

7         La ieşirea la pensie, în 2006, ministrul afacerilor externe al României, MihaiRăzvan UNGUREANU, mi-a adresat o scrisoare, cu următorul conţinut:

 

Domnule Ambassador,

Doresc să vă  mulţumesc în mod deosebit pentru serviciile aduse statului român, în calitatea de ambasador al României în Republica Indonezia şi pentru contribuţia adusă la îndeplinirea obiectivelor de politică externă ale ţării noastre.

 Apreciez în mod deosebit modul în care aţi participat la consacrarea imaginii diplomaţiei româneşti ca un corp de elită cu adevărat responsabil, demn şi loial intereselor României şi cetăţenilor săi.

 Consider drept un gest necesar ca, acum, la finele unei perioade importante a carierei dumneavoastră, să vă pot împărtăşi, în calitate de ministru de externe, aprecierea pentru tot parcursul dumneavoastră profesional.

 Vă rog să primiţi, stimate domnule ambasador, recunoştinţa şi admiraţia mea pentru o carieră aleasa”.