RELATIILE CU TARILE DIN ASIA – O PRIORITATE ACTUALA PENTRU POLITICA EXTERNA A ROMANIEI         

 
  Criza economica si financiara mondiala a gasit Romania, din punctul de vedere al plasarii sale pe orbita relatiilor externe, intr-o situatie nu deosebit de fericita. Fireste, nu se pune problema existentei unei posibile izolari sau autoizolari pe plan international, ci mai degraba prioritatile europene si euroatlantice, absolut necesare consolidarii dezvoltarilor democratice in tara noastra, s-au dovedit a fi tinte greu de cucerit , realizarea carora  a luat mai mult timp in comparatie cu celelalte state europene aflate in situatii similare.

  Solicitarea obiectiva a concentrarii pe spatiul european si euroatlantic a avut drept rezultat colateral  o prezenta mai putin activa pe zonele unde Romania isi cucerise de-a lungul anilor incredere politica solida si substanta economica in raporturile bilaterale. Cel mai vizibil regres il ofera relatiile  cu statele asiatice, zona in care Romania  a optat sa se axeze selectiv doar pe cateva tinte bilaterale, precum Japonia, China si Coreea de Sud, substratul fiind, in esenta, obtinerea de investii si ajutoare economice.

   Criza economica si finaciara mondiala si actuala etapa a globalizarii pun sub semnaul intrebarii abordarea politica limitativa a tintelor, sau a podurilor de legatura vis-a-vis de zone intrate in atentia politicii marilor actori internationali, cum este cazul Asiei in plenitudinea sa  geografica.

  Este abolut evident, fara a fi necesare  demonstratii sofisticate, ca pe continentul asiatic, care se contureaza ca unul din pricipalii poli de crestere economica, demografica si tehnico-stiintifica a lumii,  au loc dezvoltari importante regionale, care atrag atentia SUA, UE si Rusiei dispuse sa raspunda  printr-o extindere a propriilor sale programe de cooperare cu tarile asiatice si organizatiile regionale din Asia. Noua politica americana fata de conflictul israelo-arab si de relatiile SUA cu tarile  islamice creaza premise pentru un rol mai dinamic si mai hotarat al U.E. in eforturile de solutionare diplomatica a conflictelor si diferendelor de pe continentul asiatic, care au efecte nocive asupra ansamblului relatiilor internationale.

   Romania, individual si ca membru al UE, se regaseste, astfel, confruntata cu necesitatea adoptarii  unei noi decizii in privinta dezvoltarii raporturilor sale cu statele asiatice si organismele lor regionale. In opinia noastra decizia ar trebui luata in favoarea unui rol activ atat in privinta raporturilor bilaterale, cat si a ansamblului problematicilor de pe continentul asiatic, cu impact asupra intaririi pacii si a securitatii internationale. Romania dispunea, spe exemplu, de prerogative politice bilaterale si de expertiza necesara de a deveni parte a negocierilor „celor sase” asupra dosarului nuclear nord-coreean.

    Apartenenta la UE ar trebui sa reprezinte pentru Romania drept platforma in scopul promovarii proiectelor sale politico-diplomatice,economice,militare,culturale si tehnico-stiintifice cu tarile asiatice.

   O asemenea prioritate de politica externa este deopotriva necesara  si posibila de realizat pentru tara noastra, in conditiile in care Romania beneficiaza de semnificative raporturi traditionale cu tarile asiatice si de vointa politica a acestora de a o accepta drept actor activ in apropierea Asiei de Europa si a Europei de Asia. Din acest punct de vedere se poate aprecia ca in zona asiatica exista chiar o expectativa a implicarii Romaniei intr-o relatie solida si multilaterala cu statele asiatice.

  O intarziere politico-diplomatica in adoptarea unor decizii in aceasta directie ar eroda avantajul caracterului traditional al raporturilor bilaterale, care, cu timpul, isi poate pierde importanta in evaluarile asiatice favorabile Romaniei. Aceasta cu atat mai mult cu cat relatiile bilaterale ale Romaniei cu tarile asiatice din ultimii ani si-au pierdut considerabil din substanta, in timp ce „ noua Romanie” a ramas in Asia la un grad de cunoastere necorespunzator, ceea ce are un impact negativ pentru viitorul cooperarii, in absenta unor masuri corective eficiente.

  Ca urmare, consideram ca se impune o reevaluare politica a sanselor noastre reale in raporturile cu statele asiatice. In momentul actual, Asia reprezinta o piata de atractie in domeniul manufacturier pentru investitorii straini, dar intr-un timp foarte scurt aceasta va deveni si o piata de consum  ,ceea ce ar reprezenta  o deschidere mai larga si o sansa si pentru oamenii de afaceri romani.Investitorii romani sunt inca concentrati pe piata romaneasca, raporturile economice cu tarile asiatice desfasurandu-se mai mult in termenii schimburilor comerciale traditionale. O angrenare politico-diplomatica mai mult inactiva decat activa, evidenta si angajanta afecteaza dezvoltarea relatiilor economice. Un argument in acest sens il constitue faptul ca balanta comerciala a Romaniei este constant pasiva in raporturile cu marea majoritate a tarilor asiatice. Ca sa nu mai vorbim de nivelul schimburilor comerciale cu aceste state, aflat cu mult sub potentialul conferit de catre pietele asiatice.

  Din perspectiva pozitionarii tarii noastre pe piata asiatica trebuie avuta in vedere si necesitatea depasirii perceptiei dinainte de 89, existenta pe pietele externe, protrivit careia productia romaneasca livra, cu precadere, produse ale industriei grele, mijloace de transpost si utilaje agricole, la preturi acceptabile. In conditiile actuale, preturile la produsele romanesti de export se aproprie de cele internationale, sustinerea finaciara din partea statului este tot mai dificila, iar gama exporturilor s-a schimbat si redus radical. Pentru o companie romaneasca, participarea la licitatiile din exterior este aproape imposibila, aceasta nefiind in masura sa asigure garantia bancara.

  Cu toate acestea, dimensiunea politico –diplomatica a ramas in Asia cu mult in urma celei economice bilaterale. Interesant ca si intr-o tara tinta a politicii actuale romanesti, cu care s-a mentinut si dezvoltat un dialog politico-diplomatic activ, inclusiv la varf, cum este cazul Republicii Coreea, de mult timp nu s-a numit un ambasador roman. Sau, in cazul Malayeziei, in utimii trei ani initiativa contactelor anuale, cu precadere in sfera economica, a apartinut Kualei Lumpur,  ramasa insa fara reciprocitate.

  Din aceste considerente, opinam cu fermitate ca promovarea intereselor economico-financiare ale Romaniei in aceasta zona in plina dezvoltare si unde exista centre finaciare de mare importanta, precum Singapore si Hongkong, reclama declansarea de urgenta a unei  ofensive politico- diplomatice, care ar trebui sa debuteze cu schimbarea continutului si a dinamicii discursului politic pe relatia Asia. Secretarul de stat al SUA, la reunuiunea ASEAN REGIONAL FORUM din data de 24 iulie a.c, a trasmis constant mesajul politic catre participanti: „The US is back”(in Asia). In evaluarile noastre politice actual se regasesc nominalizate doar China, Japonia si Coreea de Sud si, intr-o oarecare masura, mai ales in ultimpul timp, si India.

  Daca din diverse considerente, cum ar fi „incapacitatea derularii unor relatii active cu prea multe tari”, asa cum s-a pronuntat public, intr-un timp, factorul decizional politic, consideram ca ar trebui cel putin sa extindem aria tintelor din Asia si la Iran, India, Pakistan, Indonezia, Malayezia,Vietnam, Singapore, Filipine si Thailanda.

 
  ASEAN-ul si complexitatea si diversitatea raportulor sale cu UE sunt foarte putin vizibile in actiunile proprii de politica externa ale Romaniei. Mai mult, daca dam crezare stirilor de presa, Romania ar intentiona sa isi inchida reprezentanta diplomatica intr-o tara deosebit de importanta precum Malayezia, cu un potential aproape exclusiv in zona ASEAN de unde s-ar putea obtine investitii straine in Romania. Aceasta abordare creeaza frustrare in tarile asiatice absente in discursul politic romanesc (in versiunea engleza a site-ului MAE, la capitolul relatii bilaterale apar doar SUA,Canada si UE !)Ultima si singura intervntie romaneasca la o sesiune a Comisiei Economice si Sociale a ONU pentru Asia si Pacific(ESCAP), care reuneste 62 de state membre sau cu statut de observator, dateaza din 1999.

 Intregul angrenaj politico-diplomatic bilateral si multilateral cu tarile asiatice necesita reevaluare, reactivare si ,mai ales, impulsionare. O asemea prioritate regionala asiatica, asumata politic, ar reprezenta un cadru propice promovarii intereselor economice, precum si un atu pentru tara noastra si in raporturile  cu UE, avand in vedere, asa cum s-a subliniat mai sus, orientarea accentuata a UE spre continentul asiatic.

  Romania pare a se rezuma, cu precadere, la angajarea in raporturi bilaterale clasice si selective cu tarile asiatice, acordand mai putina atentie canalelor de dialog politic si de securitate regonale. Evidentiem totusi o dinamica incurajatoare pe linia dialogului dintre Asia si Europa(ASEM). Noi apreciem ca ar fi oportuna o crestere a profilului Romaniei in acest dialog, avand in vedere ca nu exista restrictii vizand si o abordare bilaterala, promovata activ de celelate tari membre ale UE. Fara indoiala, transpunerea in practica a initiativei    Romaniei privind reuniunea la Bucuresti a ministrilor de interne, lansata la cel de- al VII-lea Summit al ASEM, de la Beijing, ar fi de natura sa contribuie substantial la conturarea unui asemenea profil al tarii noastre in formartul ASEM si la consolidarea increderii fata de Bucuresti in exercitiul lansarii de idei si proiecte. Realizarea,in acest an, a celei de a doua initiative in cadrul aceluiasi Summit, respectiv, “Program for Training of Trainers in the Field of Border Management and Security Dedicated to the ASEM Member States” va reprezenta o valoare adaugata pentru pozitia tarii noastre.

  In tarile asiatice persista un sentiment de nemultumire vis-à-vis de cooperarea in cadrul forumului ASEM, provocat de absenta reciprocitatii protocolare in privinta nivelului de reprezentare la reuniunile si evenimentele ASEM. Tarile asiatice sunt reprezentate, de regula, la nivel inalt, in timp ce tarile europene isi trimit reprezentanti la un nivel mai mic. 

  EAC, ASEAN Regional Forum(ARF), Shanghai 5, zone de liber schimb, raporturile cu organizatiile subregionale asiatice reprezinta, in opinia noatra, teme de mare interes, explorate insuficient de Romania in contextul promovarii intereselor sale nationale. La reuniunea ministeriala ASEAN –UE, care a vot loc la Phom Penh, Cambodgia, in zilele de 27-28 mai a.c, a fost puternic subliniata necesitatea unor masuri neintarziate pentru a intari, in continuare, dialogul si cooperarea pe multiple planuri intre cele doua organizatii pe baza egalitatii de parteneriat si a avantajului reciproc. In iulie 2009, s-a deschis o noua directie de implicare a Romaniei, cu expertiza proprie, in domeniul drepturilor omului. In baza Cartei ASEAN intrata in vigoare in 2008, ministrii de externe din tarile membre au aprobat constituirea Comisiei ASEAN pentru drepturile omului- subiect de mare sensibilitate in zona si o prioritate politica a UE si SUA in relatiile cu Asia.

  Dinamizarea factorului politic bilateral si regional din partea  tarii noastre ar putea deschide perspective favorabile dezvoltarii celorlalte dimemsiuni ale raporturilor bilaterale, cu precadere economice si culturale. Recunoasterea valorilor asiatice a devenit o necesitate in optiunile politicii externe a tarilor asiatice, dar si o conditie de cunoastere a implicarii altor state in problematica complexa si complicata a Asiei. Aceasta zona cheama la apropiere din multe puncte de vedere, dar si la o precautie datorata existentei factorilor de risc, precum pericolul nuclear si terorismul. Fata de acestea din urma trebuie conceputa o implicare in solutionarea lor, avand in vedere expertiza diplomatica a tarii noastre si disponibilitatea spre dialog si actiuni concertate din partea tarilor asiatice.

  Nu ne scapa din vedere orientarea recenta a politicii bilaterale a Japoniei vis-a-vis de tara noastra exprimata in intentia acesteia de a atrage Romania in abordarea chestiunilor de interes mondial, precum dezarmarea nucleara si combaterea terorismului, prin consolidarea dialogului politic bilateral. Tokyo incurajeaza Romania spre utilizarea organizatiilor regionale asiatice in promvarea proiectelor sale in zona. China, Coreea de Sud, Malayezia, Indonezia, Vietnam, Iran, Pakistan invita Romania spre o deschidere substantiala fata de Asia. In plan economic, Romania poate inregistra, in opinia acestor tari, succese remarcabile in domeniul explorarii si exploatarii zacamintelor de titei si  gaze naturale din zona asiatica. Pentru multe tari asiatice, Romania reprezinta un „arsenal educational” pentru tinerii studenti asiatici. Malayezia are, in prezent, 200 de studenti in Romania si exista posubilitati reale de extindere a numarului acestora. Vietnamul nu scapa nici o ocazie pentru a sublinia efectele pozitive ale invatamantului romanesc, de care au beficiat mii de tineri vietnamezi.

  Impetuozitatea politica bilaterala din partea tarilor asiatice este afectata, din pacate, de regimul acordarii vizelor. Statele asiatice care intampina dificultati din acest punct de vedere nu se exprima impotriva necesitatii intrarii cetatenilor lor in Romania pe baza de vize, ci critica perioada lunga si birocratia exagerata in obtinerea vizelor. In unele cazuri se da dovada si de inconsistenta in reclamarea documetelor in baza carora ar urma sa se acorde viza romaneasca. Este un impediment real in dezvoltarea relatiilor bilaterale in toate domeniile, dar mai ales in cel economic. Acesta nu este un fenomen recent.

 Pledam in favoarea elaborarii unui „action plan” in raporturile cu Asia. Apropiata reuniune anuala a ambasadorilor romani ar putea aduce elemente de substanta in acest sens, prin examinarea atenta a avantajelor parteneriatelor strategice incheiate cu cateva tari asiatice, in scopul extinderii acestora si in raporturile cu alte state din aceasta zona. O tinta imediata si practica o reprezinta si analizarea modalitatilor si a abordarii asiatice diferite de Europa a depasirii efectelor crizei actuale economico-financiare. Romania s-ar putea exprima in UE, sau intr-un cadru zonal mai restrans,  in favoarea „caii asiatice” de depasire a crizei, axata pe eforturi comune armonioase regionale si subregionale. O actionare de unul singur nu garanteaza succesul, asa cum s-a intamplat si pe timpul crizei anilor 30.

  Romania poate avea contributii proprii la promovarea obiectivului prioritar de intensificare a schimburilor comerciale intre ASEAN si statele membre ale UE si in cautarea unor modalitati practice pentru a da un nou impuls negocierilor ASEAN –UE dedicate realizarii unei zone de liber schimb intre cele doua organizatii.

 

IDEILE DE MAI SUS S-AU DESPRINS DINTR-0 ANALIZA EFECTUATA DE INSTITUTUL ROMAN DE STUDII EURO – ASIATICE (IRSEA) IN BAZA EXPERTIZEI PROPRII, PRECUM SI A UNUI EXERCITIU DE „ BRAIN STORMING” REALIZAT CU SEFII MISIUNILOR DIPLOMATICE ASIATICE DE LA BUCURESTI IN CADRUL SEMINARULUI PE TEMA „RELATIILE TARILOR ASIATICE CU ROMANIA – PROGRESE, DIFICULTATI, SOLUTII - O VIZIUNE ASIATICA”, ORGANIZAT DE IRSEA LA DATA DE 16 IULIE, 2009